{"id":13873,"date":"2024-11-05T14:37:11","date_gmt":"2024-11-05T12:37:11","guid":{"rendered":"https:\/\/ibucharest.com\/?p=13873"},"modified":"2024-11-05T14:37:20","modified_gmt":"2024-11-05T12:37:20","slug":"profesor-ministru-academician-anghel-saligny-inginerul-care-a-proiectat-cel-mai-lung-pod-din-europa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ibucharest.com\/ro\/eternal-13873-profesor-ministru-academician-anghel-saligny-inginerul-care-a-proiectat-cel-mai-lung-pod-din-europa","title":{"rendered":"Profesor, Ministru, Academician \u2014 Anghel Saligny, inginerul care a proiectat cel mai lung pod din Europa"},"content":{"rendered":"\n

Inginerul Anghel Saligny a fost unul dintre cei mai remarcabili reprezentan\u021bi ai ingineriei rom\u00e2ne\u0219ti. Un om care, de-a lungul vie\u021bii sale, a construit poduri ce au demonstrat for\u021ba g\u00e2ndirii inginere\u0219ti \u00een lupta \u00eempotriva puterii apei. Detalii despre parcursul vie\u021bii autorului celui mai lung pod din Europa \u0219i al doilea ca lungime din lume la acea vreme pute\u021bi citi pe ibucharest.com<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Na\u0219terea sub ploaie<\/h2>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Anghel Saligny s-a n\u0103scut \u00een aprilie 1854 la \u0218erb\u0103ne\u0219ti, \u00een Moldova. Povestea na\u0219terii sale este interesant\u0103. Familia sa, \u00een drum spre locul unde urma s\u0103 nasc\u0103, a fost surprins\u0103 de o ploaie toren\u021bial\u0103. A\u0219a c\u0103 p\u0103rin\u021bii viitorului constructor de poduri au decis s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 c\u00e2teva zile \u00een satul \u0218erb\u0103ne\u0219ti, pe atunci parte din jude\u021bul Tecuci. Acolo s-a n\u0103scut Anghel. Tat\u0103l s\u0103u, Alfred Saligny, era profesor de origine francez\u0103, emigrat din Prusia. Mama lui Anghel era de origine polonez\u0103. Saligny \u0219i-a \u00eenceput studiile la un internat fondat de tat\u0103l s\u0103u. Ulterior, a plecat \u00een Germania, pentru a continua studiile la Potsdam, \u0219i apoi a studiat inginerie la Charlottenburg, lucr\u00e2nd \u0219i pe \u0219antierele de cale ferat\u0103 din Saxonia pentru a-\u0219i consolida cuno\u0219tin\u021bele. \u00cen plus, Anghel a studiat astronomie la Universitatea din Berlin.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 absolvire, ca inginer stagiar, Anghel a lucrat la c\u0103ile ferate germane \u0219i la lucr\u0103ri hidrotehnice din nordul Prusiei. Acolo a fost remarcat de profesorul G. Mertens de la Universitatea din Dresda, care a apreciat seriozitatea sa \u0219i capacitatea de a g\u0103si solu\u021bii ingenioase la problemele complexe de construc\u021bie. Mertens i-a propus lui Saligny s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Germania, promi\u021b\u00e2ndu-i o carier\u0103 str\u0103lucit\u0103, \u00eens\u0103 t\u00e2n\u0103rul Saligny a refuzat \u0219i s-a \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia, unde \u0219i-a petrecut \u00eentreaga via\u021b\u0103 muncind \u00een Bucure\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Cel mai lung pod din Europa<\/h2>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Una dintre cele mai renumite lucr\u0103ri ale sale este podul Regele Carol I peste Dun\u0103re, de la Cernavod\u0103, de care se sim\u021bea profund ata\u0219at. Aceast\u0103 lucrare a intrat \u00een toate manualele \u0219i tratatele de specialitate. Construc\u021bia podului de la Cernavod\u0103 i-a adus lui Saligny reputa\u021bia interna\u021bional\u0103 de mare constructor de poduri. Totul a \u00eenceput c\u00e2nd guvernul rom\u00e2n a organizat un concurs public pentru construirea unui pod \u00een acel loc. Toate proiectele propuse au fost respinse, fiind considerate inadecvate. Astfel, av\u00e2nd \u00een vedere experien\u021ba anterioar\u0103 a lui Saligny, guvernul rom\u00e2n l-a angajat pentru a crea un proiect unic. La sf\u00e2r\u0219itul lui noiembrie 1890, \u00een prezen\u021ba regelui Carol I al Rom\u00e2niei, au \u00eenceput lucr\u0103rile de construc\u021bie. Podul a fost unic<\/a> \u00een felul s\u0103u, av\u00e2nd cinci tronsoane, dintre care patru aveau o deschidere de 140 m, iar cel central avea aproape 200 m. Pentru a permite trecerea navelor pe sub pod, acesta a fost ridicat la 30 m deasupra apei. Dup\u0103 finalizarea construc\u021biei, a avut loc testarea podului, c\u00e2nd o coloan\u0103 de locomotive a trecut peste el cu o vitez\u0103 de 85 km\/h. Podul de la Cernavod\u0103 a trecut cu succes testul. \u00cen acea vreme, acesta era cel mai lung pod din Europa, cu o lungime total\u0103 de 4037 m, dintre care 2582 m deasupra apei, inclusiv 1662 m peste Dun\u0103re \u0219i 920 m peste bra\u021bul Borcea. Podul a devenit cunoscut la nivel mondial, fiind al doilea cel mai lung din lume.<\/p>\n\n\n\n

Pre\u0219edintele Academiei Rom\u00e2ne<\/h2>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

\u00cens\u0103 podurile nu erau singurul domeniu de activitate al lui Anghel Saligny. El a devenit cunoscut \u0219i pentru construirea primelor silozuri din beton armat din lume, destinate depozit\u0103rii cerealelor, la Br\u0103ila, \u00een 1888, \u0219i la Gala\u021bi, \u00een 1889. Construc\u021biile din beton armat erau foarte pu\u021bin cunoscute \u00een acea vreme. Nu trecuser\u0103 nici m\u0103car dou\u0103zeci de ani de la ob\u021binerea primului brevet de beton armat de c\u0103tre francezul Joseph Monier, \u00een 1867. Silozurile proiectate \u0219i construite sub \u00eendrumarea lui Saligny aveau capacitatea de a depozita peste 25.000 de tone de cereale. Pere\u021bii camerelor hexagonale ale silozurilor au fost realiza\u021bi, pentru prima dat\u0103 \u00een lume, din pl\u0103ci fabricate pe sol, o tehnic\u0103 inovatoare.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1892, Saligny a fost ales membru al Academiei Rom\u00e2ne. Mai t\u00e2rziu, \u00een 1907, pentru realiz\u0103rile sale remarcabile, a fost ales pre\u0219edinte al Academiei Rom\u00e2ne pentru trei mandate consecutive, p\u00e2n\u0103 \u00een 1910. \u00cen timpul mandatului s\u0103u, au fost acordate burse studen\u021bilor din institu\u021biile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior din \u021bar\u0103 \u0219i din str\u0103in\u0103tate. A acordat o aten\u021bie special\u0103 cercet\u0103rilor \u00een domeniile \u0219tiin\u021belor naturale \u0219i tehnice, oferind premii pentru lucr\u0103rile de importan\u021b\u0103 economic\u0103 pentru Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, Anghel Saligny a fost unul dintre fondatorii Societ\u0103\u021bii Politehnice din Bucure\u0219ti, precursorul actualei Universit\u0103\u021bi Politehnice din Bucure\u0219ti. De asemenea, a ocupat func\u021bia de ministru al lucr\u0103rilor publice.<\/p>\n\n\n\n

Fratele lui Anghel Saligny, Alfonse Oscar Saligny, a fost chimist \u0219i pedagog, devenind, la r\u00e2ndul s\u0103u, membru al Academiei Rom\u00e2ne \u0219i l\u0103s\u00e2nd o mo\u0219tenire important\u0103 \u00een domeniul chimiei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Inginerul Anghel Saligny a fost unul dintre cei mai remarcabili reprezentan\u021bi ai ingineriei rom\u00e2ne\u0219ti. Un om care, de-a lungul vie\u021bii sale, a construit poduri ce au demonstrat for\u021ba g\u00e2ndirii inginere\u0219ti \u00een lupta \u00eempotriva puterii apei. Detalii despre parcursul vie\u021bii autorului celui mai lung pod din Europa \u0219i al doilea ca lungime din lume la acea […]<\/p>\n","protected":false},"author":485,"featured_media":13874,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[4862],"tags":[5926,5680,5925,5923,5913,5924,5927,5910,5707,5921,5922],"motype":[4864],"moformat":[88],"moimportance":[32,35],"class_list":{"0":"post-13873","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-sunt-inovator","8":"tag-academician","9":"tag-bucuresti","10":"tag-constructor-de-poduri","11":"tag-dunare","12":"tag-inginer","13":"tag-inginer-inventator","14":"tag-inginer-inventator-roman","15":"tag-inventator","16":"tag-om-de-stiinta","17":"tag-pod","18":"tag-universitatea-politehnica-din-bucuresti","19":"motype-eternal","20":"moformat-copywriting","21":"moimportance-golovna-novyna","22":"moimportance-retranslyacziya-v-agregatory"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ibucharest.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13873","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/ibucharest.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ibucharest.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ibucharest.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/485"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ibucharest.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13873"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ibucharest.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13873\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13886,"href":"https:\/\/ibucharest.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13873\/revisions\/13886"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ibucharest.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/13874"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ibucharest.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13873"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ibucharest.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13873"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ibucharest.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13873"},{"taxonomy":"motype","embeddable":true,"href":"https:\/\/ibucharest.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/motype?post=13873"},{"taxonomy":"moformat","embeddable":true,"href":"https:\/\/ibucharest.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/moformat?post=13873"},{"taxonomy":"moimportance","embeddable":true,"href":"https:\/\/ibucharest.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/moimportance?post=13873"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}