Chiar dacă nu ești o persoană religioasă, ar trebui să vizitezi sfintele lăcașuri din București. Acestea ascund secrete, reprezintă exemple de arhitectură măreață și locuri de putere spirituală. Este suficient să faci câțiva pași în interiorul unui templu pentru a vedea picturi seculare și obiecte rare, obținând astfel o experiență absolut specială. Găsești mai jos o selecție a celor mai frumoase biserici din București, pe ibucharest.com.
Biserica Mănăstirii „Stavropoleos”
Această fermecătoare biserică ortodoxă este cunoscută pentru fațada sa decorată cu fresce ornamentale. Curtea liniștită permite o incursiune în bogata moștenire religioasă a României, unde pot fi văzute fragmente de biserici distruse și vechi pietre funerare. Această mică, dar rafinată, sfântă biserică este considerată una dintre cele mai frumoase din oraș și oferă o oază de liniște în inima Bucureștiului.
Construită la începutul secolului al XVIII-lea, biserica este una dintre cele mai bune reprezentări ale stilului brâncovenesc, care a înflorit în Țara Românească în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Stilul combină elemente locale cu influențe italiene și bizantine.
Admirați ușile de lemn sculptate cu detalii unice, coloanele de piatră și cupolele din țiglă care încununează micile turnuri exterioare. Intrați în interior și bucurați-vă de frescele și icoanele aurite. Nu ratați curtea plină de morminte vechi și biblioteca ce conține cea mai mare colecție de partituri muzicale bizantine rare din România. Aici se organizează frecvent concerte solo și de muzică bizantină.
Biserica Colțea
În centrul Bucureștiului, lângă Piața Universității, se ridică una dintre cele mai frumoase sfinte locașuri ale orașului. Biserica Colțea este o remarcabilă și neobișnuită expresie a artei brâncovenești, care combină influențele bizantine, orientale și barocul italian. Aceasta prezintă o structură trilobată, cu un clopotniță în pronaos și o prispa susținută pe coloane. Zidurile sale depășesc un metru grosime.
Cu o istorie de peste 300 de ani și o arhitectură impresionantă, biserica Colțea merită vizitată. Aici se păstrează multe comori ale patrimoniului artistic național, printre care icoane imperiale. Printre cele mai valoroase se numără icoana Fecioarei Maria cu Pruncul și icoana celor Trei Ierarhi.
Mănăstirea Antim
Este una dintre puținele clădiri religioase din București care au supraviețuit demolărilor ordonate de regimul comunist. Construită între 1713-1715 de către Antim Ivireanul, episcop al Bisericii Ortodoxe din Constantinopol, mănăstirea reprezintă atât o biserică, cât și un centru religios ortodox. Este realizată în stil brâncovenesc, la fel ca și bisericile precedente. Icoanele de pe iconostasul din piatră sculptată sunt unice în arta românească.
Mănăstirea găzduiește un muzeu dedicat vieții lui Antim Ivireanul, o personalitate remarcabilă: poliglot, meșteșugar talentat, tipograf și editor de cărți, episcop și mitropolit al Țării Românești. De origine georgiană, el a avut o viață aventuroasă, fiind capturat de turci în tinerețe și ulterior executat pentru opoziția sa față de aceștia.
Aici a funcționat prima bibliotecă publică din București și un centru important de tipărire a cărților. Mănăstirea a fost implicată și în rebeliunea legionarilor (pogromul de la București) din 21-23 ianuarie 1941, o luptă pentru putere între organizația de extremă dreapta „Garda de Fier” și generalul Ion Antonescu, susținut de armată și Hitler.
Biserica Kretzulescu
Datorită fațadei sale din cărămidă roșie, această biserică este una dintre atracțiile principale ale Pieței Revoluției. Este construită în stil brâncovenesc și a supraviețuit miraculos bombardamentelor din 1944, demolărilor comuniste, revoluției din 1989 și mai multor cutremure.
Intrând în biserică, veți fi captivați de curtea sa interioară decorată cu numeroase fresce. În interior, veți găsi un altar aurit impresionant și picturi uimitoare. Dacă aveți ocazia să asistați la o slujbă, aceasta vă va oferi o experiență deosebită, deoarece imnurile transmit o liniște interioară celor prezenți.
Noua Biserică Sfântul Spiridon
Cea mai mare biserică din București, Sfântul Spiridon, impresionează nu doar prin dimensiunile sale (38 de metri înălțime și 41 de metri lungime), ci și prin frumusețea sa interioară. Cele mai multe fresce, în stil renascentist, au fost realizate de pictorul Gheorghe Tattarescu. Construită între 1852 și 1858, biserica îmbină elemente de arhitectură neogotică, neobizantină și neoclasică, cu unele influențe locale de stil brâncovenesc.
Lăcașul este realizat într-un stil eclectic, pe locul unei vechi mănăstiri domnești. Are un plan arhitectural aparte, cu o cupolă centrală bizantină și două turnuri gotice în față. Ocrotitorul bisericii, Sfântul Spiridon din Trimitunda, este un sfânt creștin cipriot și făcător de minuni, episcop al orașului Trimitunda. Se cunosc puține detalii despre viața sa, însă se știe că era păstor, avea o familie și își dăruia toate câștigurile celor nevoiași. Ca episcop, a continuat să facă milostenii și a fost înzestrat cu darul tămăduirii celor bolnavi.
Mănăstirea Radu Vodă
Mănăstirea și biserica „Radu Vodă” datează din 1614. Clădirea a fost ridicată pe locul unei alte biserici, distrusă de armata otomană în urma unui atac devastator. Este foarte populară printre credincioșii locali, care cred că moaștele sfântului de aici au proprietăți vindecătoare. În curtea mănăstirii puteți admira turnul clopotniței monumentului original din secolul al XVI-lea.
Biserica „Bucur”
Biserica Ortodoxă Română „Bucur” a fost odinioară capela mănăstirii „Radu Vodă”. Data exactă a construcției nu este cunoscută. Potrivit unei legende, biserica a fost ridicată de un cioban pe nume Bucur, a cărui denumire se presupune că ar fi dat numele orașului București.
Catedrala Patriarhală Ortodoxă Română
Catedrala Patriarhală Română este locul unde se desfășoară multe sărbători religioase și ceremonii pentru credincioșii ortodocși din București. Sfânta Liturghie aici este renumită pentru corul său a cappella, o tradiție comună în bisericile ortodoxe. Catedrala este un monument istoric al țării, cu o poziție impunătoare deasupra clădirilor din apropiere.
Construcția catedralei a avut loc între 1655 și 1659, la inițiativa domnitorului Constantin Șerban. Fațada este realizată în stil brâncovenesc. Toate frescele și sculpturile originale au fost distruse, cu excepția icoanei Sfinților Împărați Constantin și Elena, care sunt ocrotitorii catedralei. Frescele moderne au fost adăugate în 1923.
Este interesant de menționat că, în secolul al XV-lea, pe acest loc se afla o biserică mică de lemn înconjurată de vii. În 1862, primul-ministru al României, Barbu Catargiu, a fost asasinat aici, în fața catedralei, în timp ce trecea cu trăsura deschisă.