Dragomir Hurmuzescu este un remarcabil fizician, inventator, educator și personalitate publică din România. Munca prolifică a omului de știință a adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea comunicațiilor. El este cunoscut pentru crearea propriului său tip de electroscop și pentru introducerea radiodifuziunii. Mai multe detalii pe ibucharest.com.
Biografie
Dragomir Hurmuzescu s-a născut pe 13 martie 1865 în București.
Băiatul a crescut într-o familie modestă, cu mulți copii, fiind cel mai mare dintre cei trei frați.
Dragomir a urmat școala primară la o școală obișnuită, dar ulterior s-a transferat la Colegiul Național Sfântul Sava. Când tânărul era în anii de liceu, tatăl său a murit, astfel că Dragomir a trebuit să-și întrețină singur familia. Circumstanțele vieții l-au forțat pe băiat să înceapă să lucreze de la o vârstă fragedă. În paralel cu studiile, Hurmuzescu oferea lecții private de limba franceză copiilor din familii înstărite.
Tânărul a urmat studiile superioare la Universitatea din București, la Facultatea de Fizică și Matematică. După absolvire, Dragomir a decis să plece la Paris pentru a-și aprofunda cunoștințele științifice. Acolo, Hurmuzescu a întâlnit fizicieni remarcabili care i-au devenit mentori. După câțiva ani petrecuți la Paris, viitorul mare om de știință și-a susținut teza de doctorat pe tema mărimilor electrostatice și electromagnetice.
În 1894, a inventat electroscopul, care a fost ulterior utilizat de oameni de știință de renume mondial.
În 1896, Dragomir Hurmuzescu s-a întors în România și a început să-și construiască o carieră.
Carieră
Timp de 17 ani, Hurmuzescu a lucrat ca profesor la Universitatea din Iași, la Catedra de Fizică Matematică.
În 1913, Dragomir a devenit director al Institutului Electrotehnic din București și, în paralel, a deținut funcția de profesor la catedra de științe.
Pe lângă activitatea sa educațională, Hurmuzescu a lucrat și în administrația capitalei. În perioada 1904-1907, Dragomir a fost secretar la Ministerul Instrucțiunii Publice și s-a ocupat de modernizarea laboratoarelor pentru studiul științelor fizico-matematice.
În 1916, Hurmuzescu a devenit co-fondator și membru corespondent al Academiei de Științe din România.
În 1932, omul de știință a devenit membru de onoare al Societății Franceze a Electricienilor.
În paralel cu activitatea sa publică, Dragomir a dedicat mult timp invențiilor științifice. A reușit să creeze un generator de înaltă tensiune pentru experimente privind viteza luminii. De asemenea, Hurmuzescu a publicat periodic articole științifice pentru colegi și studenți.
Realizări în domeniul radiodifuziunii
În România, Dragomir Hurmuzescu este considerat un pionier în domeniul radiodifuziunii.
Primele sale experimente în domeniul comunicațiilor au avut loc în 1901. Atunci, fizicianul a cercetat telegraful fără fir.
În 1913, în calitate de director al Institutului Electrotehnic, Dragomir a dezvoltat activ comunicațiile radio cu alte țări prin utilizarea undelor radio.
În 1922, la București, Dragomir a înființat Societatea Română de Radiodifuziune.
Între 1926 și 1928, sub conducerea lui Hurmuzescu, a fost creat primul post de radio din București.
La sfârșitul anului 1928, datorită eforturilor omului de știință, a fost difuzată prima emisiune radio, intitulată „Alo, alo, aici Radio București”. Acest eveniment a marcat începutul dezvoltării radiodifuziunii naționale române.
În 1937, Dragomir Hurmuzescu s-a pensionat, dar a continuat să se implice în activități științifice și publice.
Remarcabilul fizician român a murit în 1954 și a fost înmormântat în București.
În onoarea lui Dragomir Hurmuzescu, a fost numită una dintre străzile capitalei. De asemenea, în memoria realizărilor remarcabile ale savantului, a fost instituit un premiu al Academiei de Științe din România pentru cercetări în domeniul fizicii. În plus, anual se desfășoară Concursul Național Studențesc „Dragomir Hurmuzescu”, în cadrul căruia studenții de la universitățile de top din capitală concurează într-un examen scris și își prezintă propriile cercetări.
