Broderia tradițională este un simbol al identității regionale și o parte a moștenirii culturale. În București sunt susținute activ meșteșugurile decorative, care au o valoare istorică pentru țară. Meșterii talentați îmbină armonios elementele broderiei tradiționale românești cu modelele moderne de îmbrăcăminte. În capitală funcționează o serie de magazine de unde se pot achiziționa costume populare sau se poate comanda o cămașă cu un model ales individual. Mai multe detalii pe ibucharest.com.
Istorie și particularități
Când vine vorba de broderia tradițională românească, locuitorii Bucureștiului își amintesc imediat de cămașa „ia”. Acesta este un element al costumului popular, ale cărui origini provin din timpurile civilizației dacice. Inițial, îmbrăcămintea era confecționată din in, cânepă sau lână, iar cu timpul a început să fie preferat bumbacul. Broderia era plasată pe mâneci, piept și guler. O trăsătură caracteristică a cămășii tradiționale este croiala specială, care conține cusături verticale. În trecut, broderia era creată exclusiv pe țesătură albă.
Unii istorici consideră că cămașa „ia” a apărut pe teritoriul Valahiei (din care face parte și Bucureștiul) încă înainte de era noastră. În vechime, românii credeau că hainele îndeplinesc o funcție de protecție, de aceea broderia tradițională conținea o serie de simboluri folosite ca talisman. În special, în centrul cămășii era brodată o cruce.
Potrivit cercetătorilor, pe exemplarele originale ale costumelor românești vechi, broderia era neterminată. Femeile care lucrau la crearea modelelor credeau că perfecțiunea aparține doar lui Dumnezeu, de aceea lăsau intenționat articolul nefinalizat.
Simbolism și semnificație
Simbolurile brodate pe cămăși indicau regiunea de reședință a persoanei, interesele, statutul social și starea civilă. Pe teritoriul Bucureștiului modern, printre ornamentele răspândite se numărau elemente precum spirala, crucea, soarele, liniile geometrice, elementele vegetale și animale.
De asemenea, gama cromatică avea o importanță deosebită. Copiii și fetele tinere purtau broderii în nuanțe portocalii, cei recent căsătoriți – culoarea albastră, mamele se îmbrăcau în cămăși cu ornament roșu, iar văduvele și femeile în vârstă alegeau motive negre. Locuitoarele moderne ale Bucureștiului se orientează în mare parte după tendințele modei și gustul propriu, de aceea simbolismul îmbrăcămintei populare își pierde treptat sensul.
Cămașa „ia” a fost întotdeauna o parte inseparabilă a sărbătorilor populare românești. Îmbrăcămintea tradițională era purtată la nunți, botezuri, Paște și alte evenimente solemne. În multe regiuni, cămășile brodate erau transmise din generație în generație și deveneau o relicvă de familie.
Contemporaneitate
Bucureștiul, în calitate de capitală, joacă un rol cheie în păstrarea și popularizarea tradițiilor culturale ale țării. În oraș funcționează muzee, expoziții etnografice, târguri de meșteșuguri vechi și magazine moderne unde se vând ii și costume populare. Periodic, administrația capitalei organizează evenimente culturale dedicate folclorului și elementelor tradiționale românești.
Meșteritele contemporane, care creează haine brodate, trebuie să stăpânească arta ornamentației și să cunoască tehnologia realizării cusăturilor. Există broderie mecanică și manuală, în procesul căreia sunt adesea folosite elemente suplimentare, precum mărgelele sau firele metalizate.
În București este concentrată o mare diversitate de broderii tradiționale din diferite regiuni ale României.
La popularizarea iei românești a contribuit interesul designerilor mondiali. În anii 1980, Yves Saint Laurent a adăugat în colecția sa cămașa „ia”. În anii 2000, broderia tradițională românească a fost văzută în prezentarea de modă a lui Jean-Paul Gaultier.
După recunoașterea pe piața internațională, a crescut semnificativ numărul hainelor naționale în magazinele tematice din București. Cei care doresc să achiziționeze un element de identitate culturală se pot adresa numeroaselor puncte de vânzare sau pot comanda produsul online.
