Coronavirusul a avut un impact profund asupra vieților oamenilor din întreaga lume. Ne-a schimbat stilul de viață, iar economia globală a intrat într-o criză adâncă. Fiecare țară și fiecare oraș au avut particularitățile lor în gestionarea pandemiei. În acest articol, ne amintim de acele vremuri și povestim cum a făcut față Bucureștiul acestui dificil episod. Mai multe pe ibucharest.com.
Cum a început pandemia în București
Pandemia a început în București după ce câteva persoane s-au întors din Italia și au adus virusul în capitală și în țară. Mulți dintre cei care reveneau nu s-au izolat la domiciliu.
Pe 22 ianuarie, guvernul României a desemnat șase spitale pentru internarea pacienților cu coronavirus, situate în Iași, Timișoara, Constanța, Cluj și București. La aeroportul din capitală au fost instalate termo-scannere pentru identificarea persoanelor cu temperaturi de peste 38 de grade. Pasagerilor li s-a oferit asistență medicală constantă dacă aveau simptome respiratorii sau febră și li s-au pus la dispoziție echipamente de protecție (măști, mănuși, dezinfectanți). Măsuri speciale au fost luate pentru un ansamblu venit din China, care urma să aterizeze pe aeroportul din București.
Cu toate acestea, virusul s-a răspândit rapid. Pe 16 martie, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de instituire a stării de urgență în țară, valabil pentru 30 de zile. Din 8 martie, în București s-au interzis evenimentele publice și private cu mai mult de 1000 de participanți, iar cele mai mici necesitau avizul Direcției de Sănătate Publică. Studenților la medicină li s-a suspendat practica în spitale, iar vizitele rudelor la pacienți au fost interzise. Școlile și instituțiile de învățământ au trecut la învățământul la distanță.
Unul dintre primele cazuri de coronavirus din București a fost cel al unui bărbat de 60 de ani, internat imediat la Spitalul „Dimitrie Gerota”. Acesta a infectat 13 persoane, după ce a mințit că nu a călătorit în străinătate, ducând la acest rezultat. Acest caz a servit drept exemplu negativ, iar oamenii au înțeles necesitatea responsabilității față de sănătatea proprie și a celor apropiați.
Pe 10 martie, au fost confirmate 12 cazuri de infecție în România, dintre care 8 în București. Pe 22 martie 2020 au fost anunțate primele 3 decese din cauza coronavirusului. Numărul deceselor a crescut constant, iar până la 31 ianuarie 2021 au fost confirmate 118.425 de cazuri de infectare cu coronavirus în București.
Impactul coronavirusului asupra economiei naționale și a economiei capitalei
În 2020, economia României a scăzut cu -3,9%. Înainte de pandemie, economia era în continuă creștere, cu o rată medie anuală de +3,7%. În 2020, situația s-a schimbat radical. Economia țării a fost puternic afectată de perturbarea lanțurilor de aprovizionare, scăderea cererii externe, închiderea granițelor și restricțiile interne.
În timpul pandemiei, autoritățile din București au încercat să mențină un echilibru între măsurile de siguranță pentru cetățeni și sprijinul pentru economia orașului. Afacerile mici au primit sprijin substanțial din partea autorităților, dar economia capitalei a suferit considerabil.
Cum au luptat locuitorii capitalei cu coronavirusul
Bucureștiul a avut cea mai mare rată de infectare din țară. Pentru a combate pandemia, autoritățile au introdus numeroase restricții. În oraș au funcționat echipe de control, formate din polițiști ai Direcției Generale de Poliție a Municipiului București. Polițiștii au verificat centrele comerciale și alte companii. Au existat amenzi mari pentru încălcarea regulilor, iar poliția a sancționat nerespectarea regulilor sanitare, cum ar fi lipsa dispozitivelor de termoscanare funcționale sau imposibilitatea ventilării corespunzătoare a spațiilor.
S-a impus purtarea măștilor de protecție în mijloacele de transport și în locurile publice. În plus, s-a desfășurat o intensă campanie de conștientizare pentru respectarea igienei stricte, cum ar fi spălatul frecvent al mâinilor și folosirea dezinfectanților.
Pentru a stopa răspândirea virusului, România a demarat o campanie de vaccinare masivă, care urmărea salvarea de vieți, limitarea răspândirii pandemiei și protejarea sistemului de sănătate din capitală și din țară.
Primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, s-a opus carantinei generale. În unele cartiere ale capitalei s-au impus periodic măsuri de carantină totală.
În decembrie 2021, capitala României a intrat în zona verde. În martie 2022, guvernul României a anunțat că nu va prelungi starea de alertă. Universitățile au început să revină la cursuri fizice, iar purtarea măștilor în spațiile publice și toate restricțiile de circulație au fost eliminate.
Astfel, se poate vedea cât de profund a fost afectat Bucureștiul de coronavirus. Pandemia a avut un impact asupra economiei orașului, calității vieții bucureștenilor și sănătății lor fizice și mentale. La început, mulți au ignorat boala, ceea ce a dus la o creștere a numărului de îmbolnăviri și decese. Autoritățile au făcut tot posibilul pentru a opri epidemia.
Surse: