Capitala României ascunde nenumărate secrete. Unele dintre ele au o bază istorică reală, în timp ce altele sunt pur și simplu legende interesante care s-au transformat de-a lungul timpului și au ajuns să semene cu niște ficțiuni bizare. Există, de asemenea, fapte istorice mai puțin cunoscute, care surprind nu doar turiștii, ci și locuitorii nativi ai Bucureștiului. Mai multe detalii pe ibucharest.com.
Orașul subteran
Datorită arheologilor, s-a confirmat faptul că în antichitate, pe teritoriul Bucureștiului modern, exista o așezare a unor oameni înstăriți care cultivau viță-de-vie și dețineau mari pivnițe de vinuri. Sistemul de tuneluri subterane semăna cu un labirint. În plus, românii bogați își construiau locuințele cu pasaje secrete speciale, prin care puteau scăpa de pericole. Astfel de tuneluri atingeau câteva sute de metri și duceau spre zonele de câmpie din suburbii sau spre malurile râului Dâmbovița.
La un moment dat, un sistem de pasaje subterane a fost creat special pentru Nicolae Ceaușescu. Labirinturile se întindeau prin tot Bucureștiul. Potrivit arhitectei române Anca Petrescu, sub Palatul Parlamentului, pe lângă tunelurile obișnuite, există un adăpost antiaerian și buncăre antiatomice.
Dovezile existenței orașului subteran au apărut în secolul al XIX-lea, în timpul instalării sistemului de canalizare al Bucureștiului.
Pe lângă faptele istorice, există și legende referitoare la sistemul de tuneluri de sub oraș. Unii cred că în tunelurile subterane de sub Palatul Parlamentului există puncte energetice numite „Porțile Timpului”.
Fantomele conacelor vechi
În București s-au păstrat multe clădiri cu arhitectură veche. Tocmai despre conacele istorice se pot auzi numeroase povești mistice:
- Casa Vernescu – o clădire din secolul al XIX-lea, construită pentru un fost ministru de finanțe. În Bucureștiul modern, clădirea este folosită ca centru cultural, pe teritoriul căruia se află un restaurant și un cazinou. Vizitatorii observă regulat fenomene ciudate, cum ar fi scăderea bruscă a temperaturii aerului în unele săli, aprinderea spontană a luminilor și oglinzi înfricoșătoare în care se pare că se văd fețe străine;
- Palatul Știrbei – este un conac al foștilor domnitori, situat în apropierea Bucureștiului, unde ulterior a fost înființată o școală de miliție, iar mai târziu un muzeu. Cu toate acestea, nimeni nu a reușit să rămână mult timp în clădire. Oamenii care au lucrat pe teritoriul proprietății s-au plâns de senzația prezenței cuiva străin. Legenda spune că noaptea, la conac, se aud sunete de pian. Potrivit zvonurilor, în secolul trecut, pe teritoriul proprietății s-au desfășurat ritualuri speciale menite să protejeze conacul de a fi folosit de persoane străine;
- Casa cu Lei – o clădire veche în care, potrivit localnicilor, bântuie fantoma unui bărbat. Silueta sa apare pe balcon la lăsarea întunericului.
Fapte istorice interesante și mai puțin cunoscute
Există multe fapte istorice despre București pe care puțini le cunosc:
- Cimitirul Bellu din capitala României era un loc preferat al hoților de căciuli de blană. Infractorii se ascundeau de-a lungul zidului din jurul cimitirului și smulgeau cu măiestrie acoperămintele de cap ale trecătorilor;
- Cea mai îngustă stradă din București are o lățime de doar 198 de centimetri;
- Capitala României a fost una dintre primele din Europa care a introdus trăsurile cu cai – o alternativă la autobuzele moderne;
- Cercetătorii nu pot reconstitui harta istorică a Bucureștiului deoarece, din ordinul lui Nicolae Ceaușescu, o treime din centrul istoric al orașului a fost distrusă. În special, s-au pierdut peste 20 de biserici care aveau o importanță culturală majoră pentru capitală;
- Pe fațadele unor clădiri istorice sunt reprezentate simboluri masonice. Clădirile marcate aparțineau unor personalități cunoscute din politică și cultură. Se consideră că masonii au contribuit semnificativ la modernizarea României, însă activitatea lor principală a fost ascunsă cu grijă;
- Bucureștiul are o legătură cu Vlad Țepeș, poreclit Dracula. Lui i se datorează prima mențiune istorică a capitalei României ca centru administrativ.
