Monumentele arhitecturale reprezintă mai mult decât simple construcții. Ele onorează anumite personalități sau servesc drept memento pentru evenimente semnificative. Statuile, memorialele și alte monumente sunt o parte esențială a memoriei culturale, având semnificații artistice, istorice, politice, tehnice sau arhitecturale. Iată o selecție a celor mai renumite monumente din București și poveștile lor, pe ibucharest.com.
Arcul de Triumf
În partea de nord a Bucureștiului se ridică o atracție emblematică a orașului – Arcul de Triumf. Acesta simbolizează victoria României în Primul Război Mondial și este considerat un semn al unității tuturor românilor.
Primul Arc de Triumf din lemn a fost construit în grabă după obținerea independenței României în 1878, pentru a permite trupelor victorioase să treacă pe sub el. În 1922, un nou arc, construit din beton și ipsos, i-a luat locul. În 1935 a fost înlocuit de actualul arc, mai mare și mai durabil.
Designul neoclasic amintește de Arcul de Triumf din Paris. Pe fațada sudică, sunt două medalioane de bronz cu efigiile regelui Ferdinand și reginei Maria. În fiecare an, pe 1 decembrie, de Ziua Națională a României, se organizează parade militare sub acest monument.
Memorialul Renașterii
Acest monument este dedicat amintirii victimelor Revoluției Române din decembrie 1989, o perioadă de mari frământări, care a dus la înlăturarea comunismului și la execuția lui Nicolae Ceaușescu.
Piesa centrală a memorialului este o coloană de marmură albă, înaltă de 25 de metri. Coloana simbolizează poporul român, iar pata neagră – perioada comunistă. Monumentul ilustrează modul în care românii au reușit să „străpungă întunericul” și să meargă mai departe. Acesta a generat controverse, fiind adesea comparat cu un spin sau un cartof de bucureșteni.
Din cauza reacțiilor negative, monumentul este păzit permanent. În mai 2006, a fost vandalizat cu un graffiti reprezentând un revoluționar fictiv, „V”. În 2012, a fost murdărit din nou, de această dată cu vopsea roșie, lăsând impresia că „sângerează”.
Monumentul Eroilor Aerului
Monumentul Eroilor Aerului este dedicat aviatorilor români și este impunător prin masivitatea sa. În vârful obeliscului de 15 metri se află o statuie de 5 metri a unui aviator cu aripile întinse, cântărind 5 tone. La baza monumentului sunt reprezentate trei figuri de aviatori, fiecare aflat într-o etapă diferită a încercării de zbor. Soclul este decorat cu insignele aviatorilor și este inscripționat cu numele piloților români care au căzut la datorie.
Statuia aviatorului a fost realizată de arhitecta Lidia Kotzebue, care s-a inspirat din fizicul boxerului Joe Louis și din chipul unui aviator cunoscut. Monumentul a fost inaugurat în 1935, în prezența autorităților.
Statuia lui Iuliu Maniu
În Piața Revoluției se află o statuie care îl comemorează pe Iuliu Maniu, fost prim-ministru al României de trei ori între 1928 și 1933. A fost un opozant al influenței sovietice și, după cel de-al Doilea Război Mondial, a fost condamnat de regimul comunist la muncă silnică. A murit după șase ani în închisoare, fiind înmormântat într-o groapă comună.
Statuia lui Mihai Viteazul
În timpul excursiei în Piața Universității, veți vedea statuia lui Mihai Viteazul, cunoscut și sub numele de Mihai Cel Viteaz. În tinerețe, el s-a ocupat de comerț și, ulterior, a deținut diverse funcții administrative importante. Este renumit ca fiind primul conducător care a unit Țara Românească, Transilvania și Moldova, fiind un domnitor al Țării Românești din dinastia Basarabilor.
Monumentul a fost realizat la Paris de sculptorul francez Albert-Ernest Carrier-Belleuse și a fost inaugurat în 1876, ceea ce face ca aceasta să fie cea mai veche statuie din București. La acea vreme, monumentul a fost subiect de discuții aprinse. Motivul era că Mihai Viteazul a domnit atât peste Transilvania, cât și peste Moldova. Prințul român Carol I nu dorea să-i supere pe membrii familiei Habsburg, motiv pentru care statuia a rămas neîntreruptă o perioadă.
Între momentul inaugurării monumentului și sfârșitul Primului Război Mondial, mica piață din fața statuii a fost locul unor evenimente și momente istorice deosebite. Aici, în fiecare an, pe 10 mai, avea loc o paradă militară.
Monumentul Kilometrul Zero
Situat în fața Bisericii Sfântul Gheorghe Nou, Monumentul Kilometrul Zero a fost creat de Constantin Baraschi în 1938. Acest loc a fost punctul de referință pentru măsurarea distanțelor între București și alte orașe din timpul domniei lui Carol I.
Monumentul este împărțit în 8 secțiuni, fiecare reprezentând o provincie istorică a României: Muntenia, Dobrogea, Basarabia, Moldova, Bucovina, Transilvania, Banat și Oltenia. Printre orașele gravate pe acesta se numără Cahul, Chișinău, Orhei și Tighina (Bender), care se află acum în Republica Moldova; Cernăuți, Cetatea Albă (Bilhorod-Dnistrovs’kyi), Ismail și Storojineț, care sunt acum în Ucraina; precum și Pazardjik și Silistra, aflate în Bulgaria de astăzi. Toate aceste orașe au făcut parte din România Mare până la Al Doilea Război Mondial.
Mausoleul din Parcul Carol
Pe colina parcului „Carol” se înalță un mausoleu, inaugurat în mod solemn în 1963. Până la Revoluția Română, această clădire a servit drept loc de odihnă pentru trei dintre cei mai distinși membri ai Partidului Comunist Român. În jurul monumentului erau plasate cripte cu rămășițele pământești ale câtorva luptători pentru dreptatea clasei muncitoare și pentru socialism. La construirea mausoleului, lângă monument, ardea o flacără veșnică într-o amforă de granit. Necropola este realizată din granit negru și roșu, adus din Suedia. Bolta interioară este decorată cu mozaic și foiță de aur din Italia.
În 1991, mausoleul a primit o nouă destinație – comuniștii au fost exhumați și îngropați în alte cimitire. În locul lor, au fost depuse rămășițele soldaților care au murit în timpul Primului Război Mondial. Rotonda rămâne închisă pentru vizitatori. În interiorul mausoleului sunt proiectate fragmente din istoria Războiului de Independență, a Primului și celui de-Al Doilea Război Mondial. În centrul său, în locul sicriului liderului comunist, se află statuia regelui Ferdinand și a zeiței Nike. Mausoleul poate fi vizitat doar cu ocazia unor evenimente speciale, cum ar fi Ziua Eroilor și Ziua Armatei.
Este de menționat că acest parc a fost inclus oficial în lista monumentelor istorice din 2004. Administrația sa se află sub autoritatea primăriei din București, iar monumentele sunt protejate de Ministerul Culturii și Cultelor. Parcul a atras atenția națională în 2003, când guvernul României a fost de acord să aloce Bisericii Ortodoxe Române 52 700 m² pentru proiectul Catedralei Mântuirii Neamului. Catedrala a devenit subiect de controversă, fiindcă urma să fie amplasată pe locul mausoleului. Înlocuirea mausoleului cu o biserică a fost percepută de unii ca o încercare de a șterge amintiri dureroase, similar demolării altor statui și simboluri comuniste.