Bucureștiul este un oraș care atrage turiștii cu arhitectura sa rafinată și cu un patrimoniu cultural interesant. Cu toate acestea, puțini știu că capitala României a intrat de nenumărate ori în Cartea Recordurilor Guinness. Orașul a obținut recunoaștere mondială nu doar datorită locuitorilor săi talentați, ci și pentru realizările remarcabile în domeniul construcțiilor. Mai multe detalii pe ibucharest.com.
Drumul spre recunoașterea mondială
Înflorirea culturală a Bucureștiului a avut loc în perioada de după căderea regimului comunist. Începând cu anul 1989, administrația capitalei a lucrat la restaurarea patrimoniului istoric, precum și la formarea unei noi identități a orașului.
Începând cu anii 2000, autoritățile locale s-au unit cu antreprenori cu potențial financiar pentru a organiza cât mai multe evenimente menite să promoveze Bucureștiul în străinătate. Aceste acțiuni nu numai că au atras turiști, dar au stârnit și interesul reprezentanților organizațiilor internaționale.
În perioada pregătirii țării pentru aderarea la Uniunea Europeană, România a căutat să demonstreze comunității mondiale cele mai bune părți ale sale.
Prima recunoaștere internațională, Bucureștiul a primit-o datorită unui obiectiv arhitectural. Ulterior, și talentele locale au început să preia inițiativa.
Recordurile capitalei au atras atenția presei, a turiștilor și a liderilor de opinie, ceea ce a făcut din București unul dintre cele mai interesante orașe europene.
Realizări arhitecturale și de infrastructură
Printre realizările arhitecturale și de infrastructură ale Bucureștiului se numără Palatul Parlamentului și una dintre liniile de metrou.
Palatul Parlamentului a fost construit în timpul lui Nicolae Ceaușescu. Clădirea a devenit un simbol al grandorii și un exemplu al ambițiilor nestăvilite ale liderului politic. Clădirea a intrat în Cartea Recordurilor Guinness pentru mai mulți indicatori simultan: cea mai grea clădire din lume (cu o greutate de aproximativ 4 milioane de tone) și una dintre cele mai scumpe clădiri din istorie (costurile totale de construcție ale palatului au depășit 3 miliarde de euro). În plus, Palatul Parlamentului este a doua cea mai mare clădire administrativă ca suprafață, după Pentagon – 365 de mii de metri pătrați.
Deși linia de metrou M2 din București nu a intrat în Cartea Recordurilor Guinness, aceasta are un potențial extraordinar, fiind considerată unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură. Linia de metrou se întinde pe 18 kilometri și poate deservi peste 600 de mii de pasageri pe zi, ceea ce o face unul dintre cele mai aglomerate noduri de transport din Europa de Est.
Alte recorduri ale Bucureștiului
România a intrat pentru prima dată în Cartea Recordurilor Guinness în 1986. De atunci, țara a stabilit peste 40 de recorduri, unele dintre ele fiind direct legate de capitală:
- Cel mai mare număr de Moși Crăciuni (3.939 de persoane) care au oferit cadouri copiilor pe străzile centrale ale capitalei;
- Cel mai greu tort de fructe din lume, cântărind 281 de kilograme, care a fost împărțit locuitorilor Bucureștiului după stabilirea recordului;
- Cel mai lung cârnat afumat din lume (392 de metri);
- Cel mai lung lanț de contraceptive (3.269 de metri). La eveniment au participat locuitori ai Bucureștiului, în frunte cu celebra artistă Loredana Groza. Scopul stabilirii recordului a fost atragerea atenției publice asupra pericolului SIDA;
- Cel mai mare tablou din lume. Tineri artiști români au pictat împreună o pânză de peste 3 kilometri lungime.
De asemenea, în capitala României au avut loc evenimente care au avut un potențial puternic, deși nu au fost înregistrate oficial ca recorduri. De exemplu, în cadrul festivalului internațional de carte „Bookfest”, desfășurat la București, a fost creată o piramidă gigantică din peste 10 mii de cărți. După eveniment, toate publicațiile au fost donate bibliotecilor și școlilor rurale. În plus, la București a fost creat cel mai mare cod QR format din studenți, cea mai lungă pâine prăjită de la o brutărie locală și au avut loc numeroase flash mob-uri de masă, cum ar fi intonarea imnului național.
