Nu puteți părăsi România fără a încerca bucătăria tradițională românească, simplă și, în același timp, foarte hrănitoare! Particularitățile sale sunt determinate atât de condițiile naturale, cât și de istoria seculară. Aceasta s-a dezvoltat sub influența propriilor tradiții și, în același timp, a absorbit influențele culinare ale popoarelor vecine. În preparatele locale, veți recunoaște accente ale bucătăriei germane, maghiare și turcești. Datorită combinației minunate de carne și legume, bucătăria românească vă va încânta papilele gustative cu mâncăruri sățioase. Aflați mai multe despre cele 7 feluri de mâncare pe care merită să le încercați în București pe ibucharest.com.
Sarmale
Nu există nimic mai tradițional decât acest preparat sățios, iubit de toți românii. Sarmalele sunt preparate similare cu sarmalele turcești și dolma. Acestea sunt rulouri de carne tocată și orez (de obicei carne de porc), coapte în foi de varză sau de viță-de-vie. Numele provine din verbul turcesc „sarmak” („a înfășura”, „a rula”). De obicei, se servesc cu mămăligă (terci de făină de porumb) și smântână. Sunt populare în timpul sărbătorilor de iarnă și reprezintă un fel principal la mesele de nuntă din anumite regiuni.
În București, puteți gusta sarmale în numeroase restaurante. Unul dintre ele este Casa Doina, construit în stil neo-românesc. A fost locul preferat al aristocrației de altădată, unde sarmalele sunt servite pe un pat de mămăligă cu felii de slănină afumată, smântână și ardei iute.
Mititei
Vedetele oricărui grătar în România, mititeii (ce se traduce prin „micuții”) sunt un preparat din diferite combinații de carne tocată și condimente. Aceștia se prăjesc pe grătar, având astfel un gust afumat ideal. Mititeii se mănâncă cu muștar și pâine. În Balcani există un preparat similar – cevapi – cârnați prăjiți din carne de vită sau porc, ce conțin ceapă și condimente.
Oamenii cumpără de obicei mititei gata preparați de la măcelari locali și îi prăjesc acasă. Secretul acestui preparat constă în nivelul de umiditate (trebuie să se adauge suficient lichid în compoziție), bicarbonatul de sodiu și berea (ingredientele vedetă) și focul (se gătesc pe foc rapid).
Dacă totuși decideți să gustați mititei pregătiți de profesioniști, vizitați restaurantul City Grill Primăverii. Majoritatea ghizilor recomandă acest loc, deoarece este situat în centrul Bucureștiului și oferă multe locuri.
Ciorbă
Aceasta este o supă renumită pentru ameliorarea mahmurelii. Ciorba este o supă cu carne de vită sau de pasăre, cu adaos de borș. Este preparată acră, de obicei cu zeamă de lămâie, de varză murată sau oțet. Se servește cu smântână, oțet și mujdei (pastă tradițională de usturoi).
Numele provine din persană și din cuvântul turcesc „çorba”. Fiecare variantă fonetică și ortografică a acestui cuvânt a devenit un concept culinar distinct. În diferite țări, ingredientele pentru această supă variază.
Raportul dintre borș și apă este constant – 1:2 (la un litru de apă, se adaugă 0,5 litri de borș). Pentru o ciorbă românească autentică, borșul se face din tărâțe de grâu, dar se poate folosi și borș de pâine. În privința cărnii, puteți adăuga vită, miel sau pui. Din legume, se folosesc morcov, ceapă, pătrunjel, țelină, roșii și verdețuri aromate. În funcție de preferințe, se pot adăuga fasole, cartofi, orez, varză sau ardei. Legumele trebuie să fie proaspete și în niciun caz prăjite, ceea ce face ciorba diferită de borșurile și alte supe din Europa de Est.
În București, câteva variante de ciorbă sunt servite la restaurantul Vatra, activ încă din 1920. Localul oferă o atmosferă autentică, cu un decor transilvănean tradițional.
Salată de vinete
Salata de vinete – un aperitiv popular din vinete coapte – este una dintre cele mai apreciate gustări românești. Se prepară din vinete coapte, amestecate cu ceapă, usturoi și maioneză, servită pe pâine cu brânză sau roșii. Chiar dacă nu vă plac vinetele, acest preparat este atât de gustos încât merită să-l încercați.
Vinetele se coc în cuptorul preîncălzit la 200°C până la arderea cojii. Se pun apoi în apă rece, se curăță de coajă și se scurg. Vinetele se toacă mărunt și se amestecă până devin o pastă, adăugând lămâie, sare, piper și, opțional, o linguriță de muștar sau un gălbenuș crud. Este recomandat să nu folosiți mixerul electric pentru acest proces. Ceapa se adaugă ulterior, deoarece se oxidează și poate altera gustul.
În București, încercați această delicatesă la restaurantul tradițional Hanu’ lui Manuc, un loc istoric cu muzică tradițională și curte interioară.
Salată de boeuf
Salată de boeuf – preparat tradițional românesc și moldovenesc, servit de obicei în timpul sărbătorilor și ocaziilor speciale. Este o combinație de carne de vită tocată mărunt și legume rădăcinoase, asezonată cu maioneză și garnituri de murături. Acest fel de mâncare se regăsește pe mesele fiecărui român de Paște sau Crăciun, fiind decorat cu măsline și castraveți murați.
Salata românească clasică reflectă istoria și cultura bogată a Europei de Est, oferind un exemplu minunat despre cum ingredientele simple pot crea ceva cu adevărat deosebit. Gustul său este intens și picant, având cantitatea potrivită de aciditate de la maioneză și muștar. Acest fel de mâncare poate fi servit ca garnitură, aperitiv sau fel principal, în funcție de ocazie. Salată de boeuf este o delicatesă unică, care încântă pe oricine o încearcă.
Deși rețeta tradițională folosește carne de vită fiartă, unii preferă să o înlocuiască cu curcan sau pui. La legume se adaugă cartofi, morcovi și mazăre congelată, iar pe lângă maioneză, muștarul este un ingredient esențial pentru a obține o savoare picantă.
Interesant este că salata originală a fost pregătită pentru prima dată în 1860 de bucătarul belgian Lucien Olivier, la unul dintre cele mai mari restaurante din Moscova. Rețeta sa a fost ținută secretă și s-a pierdut în 1905. Se știe doar că printre ingrediente se numărau delicatese scumpe, carne de vânat, raci și mazăre. După 1905, bucătarii din Europa de Est au început să creeze versiuni similare, înlocuind ingredientele originale cu altele mai accesibile.
Bucătarii din București de la OalaCuBunatati pregătesc un Salată de boeuf deosebit de gustos, cu carne de vită fragedă și maioneză de casă.
Jumări
Jumările – un aperitiv tradițional românesc – sunt bucăți de slănină prăjite în untură. Acestea sunt ușor crocante, de obicei asezonate cu sare sau boia și consumate imediat. Uneori sunt conservate în grăsime pentru a fi păstrate în congelator. Jumările se servesc cu ceapă crudă și pâine de casă.
În România, acest preparat se gătește tradițional după sacrificarea porcilor, în data de 20 decembrie, de Sfântul Ignat. De asemenea, sunt prezente pe mesele de Crăciun.
Savurați textura crocantă a jumărilor la restaurantul Zexe din București, care promovează bucătăria românească în cultura europeană, combinând eleganța cu ospitalitatea autentică.
Papanași
Papanași este un desert pe care trebuie să-l încercați neapărat în timpul călătoriei în București. Aceste gogoși prăjite, preparate din brânză de vaci și servite cu smântână dulce – visul oricărui iubitor de dulciuri – pot fi găsite în cofetăriile și cafenelele din București. Papanași se servesc cu smântână sau frișcă și sunt acoperite cu dulceață de fructe. Denumirea desertului provine din cuvântul latin „papa” sau „pappa,” care înseamnă „hrană pentru copii.”
Prepararea desertului Papanași nu este deloc simplă. Mai întâi, trebuie pusă în bol o cantitate de brânză de vaci bine scursă. Apoi se adaugă 2 gălbenușuri de ou, zahăr, zahăr vanilat, un praf de sare și coajă de lămâie rasă. Toate ingredientele se amestecă până la omogenizare. După aceea, se adaugă făina, grișul, praful de copt, apoi se omogenizează totul. Următorul pas este încorporarea albușurilor bătute. Din aluat se formează bile de forma gogoșilor, făcând o gaură în centru cu degetul mare.
Din aluatul rămas de la formarea găurilor, se fac biluțe mici, care se prăjesc în ulei pentru a acoperi partea centrală a gogoșilor. Pentru prăjirea gogoșilor, cea mai potrivită este o tigaie teflonată cu pereți înalți. După ce sunt gata, Papanași se pun pe prosoape de hârtie pentru a absorbi excesul de ulei.