În fiecare zi folosim diverse gadgeturi care ne fac viața mai ușoară. Rareori ne gândim la istoria apariției acestor obiecte. De asemenea, ne imaginăm adesea că toate tehnologiile avansate au fost create în Statele Unite sau, de exemplu, în China. Cu toate acestea, nu este evident că tocmai savanții bucureșteni au inventat multe lucruri esențiale pe care le folosim frecvent. În acest articol, vom vorbi despre invențiile care au luat naștere în capitala României. Mai multe informații găsiți pe ibucharest.com.
Diorama
Savantul bucureștean Grigore Antipa a inventat un element important pentru muzee — diorama. Diorama este o reprezentare spațială a unui peisaj pe fundalul căruia sunt expuse adesea animale împăiate sau manechine. Diorama permite o reproducere realistă a ecosistemelor și creează impresia unui peisaj autentic.
Grigore Antipa a fost biolog, zoolog și naturalist. A fost profesor la Universitatea Română și fondatorul Muzeului Național de Istorie Naturală din București, care îi poartă numele.
Această invenție a marcat un nou capitol în evoluția muzeelor de științe naturale. Primele diorame reprezentau Munții Carpați și Delta Dunării. De asemenea, în Muzeul Național de Istorie Naturală există multe diorame care ilustrează tundra, preria, savana sau deșertul Sahara. Multe instituții muzeale din întreaga lume au cerut ajutorul lui Antipa pentru a-și reorganiza colecțiile.
Cibernetica
Cibernetica este știința care studiază controlul sistemelor complexe bazate pe feedback. Termenul este utilizat în mod special în legătură cu sistemele digitale, dar aria sa de aplicabilitate este mult mai largă, fiind utilizată în studierea procesării și reacțiilor la informații, precum și în evaluarea schimbărilor sistemelor.
Unul dintre fondatorii ciberneticii a fost savantul român Ștefan Odobleja. Acesta a studiat psihocibernetica și cibernetica generalizată. În 1929, a publicat lucrarea „Metoda transonanței toracice”, unde a enunțat prima dată legea reversibilității.
În 1937, Odobleja a participat la Congresul Internațional de Medicină Militară de la București, unde și-a prezentat lucrarea „Psihologia consonantă”, publicând prima versiune a conceptului de cibernetică generalizată și evidențiind caracterul său interdisciplinar. Această teorie a fost ulterior popularizată în literatura americană și europeană și aplicată pe scară largă în diverse domenii. În 1972, Odobleja a început să dezvolte teoria conform căreia cibernetica are origini în psihologie.
Pila lui Karpen
Pila Karpen este o baterie electrică care furnizează energie neîntrerupt de peste 50 de ani. Inventatorul acestui miracol tehnologic este savantul bucureștean Nicolae Vasilescu-Karpen. Vasilescu-Karpen a fost un savant, inventator și fizician care, acum o jumătate de secol, a inventat această pilă și a declarat că va funcționa veșnic.
Această pilă este păstrată la Muzeul Național Tehnic „Dimitrie Leonida” din București, fiind amplasată într-un seif blindat în biroul directorului muzeului. Seiful reprezintă o celulă termoelectrică de temperatură uniformă, cunoscută sub denumirea de „celula Karpen”. Această pilă este de fapt un perpetuum mobile.
Crearea unui perpetuum mobile a fost visul omenirii de-a lungul secolelor. Un astfel de dispozitiv ar putea rezolva definitiv nevoia actuală de energie. Cu toate acestea, această provocare a fost abordată doar de oameni de știință marginalizați, considerați adesea nebuni. Nicolae Vasilescu-Karpen a început să lucreze la această idee chiar înainte de Primul Război Mondial. Pilula a fost brevetată în 1922 și constă în două elemente electrice conectate, care antrenează un minireglaj galvanometric. Acest mecanism mișcă o paletă conectată la un comutator. La fiecare jumătate de rotație, paleta întrerupe circuitul, care se reînchide la următoarea jumătate de rotație. Pe durata rotației, bateriile au timp să se reîncarce.
Scaunul ejectabil
La sfârșitul secolului XIX — începutul secolului XX, mulți ingineri aeronautici s-au concentrat pe proiectarea și pilotarea aeronavelor. Însă, omul de știință Anastase Dragomir și-a îndreptat atenția asupra siguranței pasagerilor.
În 1928, Dragomir a brevetat „cabina catapultabilă”. Era un sistem de ejectare cu parașută din avioane, prin care fiecare pasager avea propriul parașut pentru a putea părăsi aeronava în caz de urgență. În 1950, Dragomir a brevetat „celula parașutată”, prevăzută cu un spătar retractabil pentru ejectarea cabinei. Ideea lui Dragomir a fost implementată în avioanele militare moderne, dotate cu scaune ejectabile.
Pixul
În 1821, savantul Petrache Poenaru lucra ca secretar pentru Tudor Vladimirescu în timpul revoluției. Activitatea sa implica scrisul, ceea ce presupunea utilizarea intensă a penei și a cernelei. Astfel, i-a venit ideea de a crea primul pix din lume.
În 1826, din cauza înfrângerii lui Vladimirescu, Poenaru a fost nevoit să părăsească Bucureștiul. În 1827, fiind deja în Franța, a obținut brevetul pentru realizarea unui stilou portabil alimentat cu cerneală. Această invenție a revoluționat domeniul instrumentelor de scris, având un impact major asupra culturii universale. Astăzi, pixul este un instrument folosit de toată lumea.
Surse: descopera.ro, rador.ro, historia.ro.