În octombrie 2010, savantul și academicianul Henri Coandă ar fi împlinit 100 de ani. Cu ocazia acestui jubileu, Banca Națională a României a emis o monedă comemorativă de argint cu valoarea nominală de 10 lei. De asemenea, multe dintre invențiile academicianului pot fi admirate în Muzeul Tehnic din București, unde există o secțiune dedicată acestuia. Numele său îl poartă și cel mai mare aeroport din România — Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din București. Despre unul dintre cei mai mari savanți ai României, născut la București, citiți mai multe pe ibucharest.com.
Cariera militară
Henri Coandă s-a născut la București în iunie 1886, fiind al doilea copil într-o familie numeroasă. Tatăl său, Constantin Coandă, era general în rezervă și preda matematică la Școala Națională de Poduri și Șosele din București. De asemenea, Constantin Coandă a fost pentru o scurtă perioadă prim-ministru al României în 1918. Mama lui Henri, Aida Danet, era fiica unui medic francez din Bretania, Gustave Danet.
Henri Coandă a început școala primară „Petreche Poenaru” din București și, în 1896, a studiat trei ani la Colegiul Sfântul Sava. Tatăl său, dorind ca Henri să urmeze o carieră militară, l-a trimis la Școala Militară de la Iași. În 1903, Coandă a absolvit-o cu gradul de sergent și și-a continuat studiile la Școala de Artilerie din București, unde s-a specializat ca inginer militar. În 1904, a fost trimis la studii în Germania, devenind student la Universitatea Tehnică din Charlottenburg, Berlin.
Aflat la Berlin, Coandă a dezvoltat o mare pasiune pentru aviație, deși era instruit ca artilerist. În 1905, a construit pentru armata română un aparat de zbor.
Între 1907 și 1908, a urmat cursuri universitare la Institutul Tehnic Montefiore din Liège. Ulterior, s-a întors pentru o scurtă perioadă în România, unde a servit ca ofițer în Regimentul II de Artilerie din București, apoi s-a retras din serviciul militar pentru a-și continua studiile. S-a mutat la Paris, unde s-a înscris la recent înființata Școală Națională Superioară de Ingineri și Aeronave. A absolvit-o în 1910 ca șef de promoție.
Debutul activității de constructor
Încă din 1907, Coandă s-a remarcat printr-o inovație. A expus în cadrul unei expoziții organizate la Palatul Sporturilor din Berlin primul model de avion fără elice. Acesta era un prototip al viitorului avion cu reacție. În august 1910, Coandă a primit în Franța un brevet pentru un motor „turbo-reactor”. A colaborat cu inginerul Gustave Eiffel și cu savantul Paul Painlevé, care l-au ajutat să obțină autorizațiile necesare pentru experimente aerodinamice. Curând, a construit primul avion cu motor cu reacție, în atelierul lui Joachim Caproni.
Aparatul numit „Coandă-1910” a fost prezentat la al doilea Salon Internațional de Aeronautică de la Paris în același an. Câteva luni mai târziu, Coandă a efectuat primul test al aparatului la aeroportul Issy-les-Moulineaux, lângă Paris. Testul a avut însă un final nefericit: avionul a scăpat de sub control, s-a ciocnit de un zid și a luat foc. Din fericire, Coandă a scăpat cu răni minore, dar a trebuit să-și întrerupă experimentele pentru o perioadă.
„Farfuria zburătoare” a lui Coandă
În 1911, la Reims, Henri Coandă a prezentat un nou prototip de avion, echipat cu două motoare care acționau o singură elice. Franța l-a inspirat să continue inovarea, unde a creat multe dintre invențiile sale, printre care primele sănii cu reacție și primul tren aerodinamic din lume. Între 1911 și 1914, Coandă s-a mutat în Marea Britanie, unde a ocupat funcția de director tehnic al Bristol Aeroplane Company. Aici a coordonat construcția unor avioane cu elice de mare performanță, cunoscute sub numele „Bristol-Coandă”. Pentru aceste realizări, a obținut Premiul I la Concursul Internațional de Aviație Militară din Anglia în 1912.
În 1932, Coandă a realizat un prim prototip al unei „farfurii zburătoare”, propulsată prin gaz. Experimentele au continuat până în 1956, când a prezentat două aeronave lenticulare care zburau vertical cu ajutorul energiei aburului. Invenția a captat interesul în Statele Unite, iar două dintre proiectele sale au fost cumpărate de Forțele Aeriene ale SUA.
De-a lungul carierei sale științifice, Henri Coandă a primit numeroase premii și distincții. În 1956, la New York, i s-a conferit titlul de „Inventator al primului avion cu reacție”. În 1961, guvernul francez i-a oferit „Medalia Militară” a aviației franceze, iar în 1970 a primit Ordinul Național „Pentru Merite Științifice” din partea României. Din 1971, a fost membru onorific al Societății Regale de Aeronautică din Londra.