Obstetrica joacă un rol crucial în salvarea vieții mamei și a copilului. În București, acest domeniu al medicinei a parcurs un drum lung, de la moașe și nașteri la domiciliu la înființarea centrelor perinatale moderne cu tehnologii inovatoare. Citiți în continuare pe ibucharest.com.
Premisele apariției obstetricii oficiale
Până în secolul al XIX-lea, în București nu existau spitale specializate pentru femeile însărcinate. Procesul nașterii avea loc în condiții casnice, sub supravegherea femeilor mai în vârstă, care nu aveau studii medicale. Cunoștințele și abilitățile de bază erau transmise de la bunici. Multe nașteri se încheiau cu complicații fizice și decese.
Abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, obstetrica a început să fie studiată ca o disciplină de sine stătătoare, care necesita cunoștințe specifice.
În anii 1810, la București a început construcția spitalului numit „Filantropia”. Inițial, instituția oferea ajutor celor nevoiași, iar ulterior a devenit unul dintre primele centre de maternitate din oraș. În 1891, pe lângă spital a fost înființată o școală specializată de asistente medicale.
Primul șef al secției de obstetrică de la „Filantropia”, pe nume Ștefan Capșa, a introdus un protocol de supraveghere clinică și a efectuat primele studii statistice în rândul femeilor însărcinate și al lăuzelor. Ulterior, medicul Dumitru Drăghiescu a introdus antisepsia, ceea ce a redus semnificativ numărul infecțiilor post-partum.
Dezvoltarea și problemele sistemului medical
Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Bucureștiul a devenit un centru de dezvoltare a sistemului medical din România. Clinica „Filantropia” a continuat să-și modernizeze secțiile de obstetrică și ginecologie. În paralel, programele de studii ale facultăților de medicină au fost extinse. De asemenea, au apărut lucrări științifice și prelegeri susținute de medici cu experiență, care transmiteau și sistematizau cunoștințele privind asistența obstetricală a femeilor.
În anii 1930, remarcabilul medic român Eugen Aburel a prezentat tehnica anesteziei epidurale în timpul nașterii.
În paralel, a fost introdus conceptul de secret medical. Obstetricienii-ginecologi erau obligați să păstreze confidențialitatea faptelor referitoare la femeia care năștea.
În ciuda dezvoltării medicinei, nivelul mortalității materne și neonatale în București rămânea semnificativ, în special din cauza febrei puerperale. În cartierele sărace ale capitalei, medicina oficială era privită cu scepticism, iar oamenii continuau să folosească serviciile moașelor, ceea ce avea, de asemenea, consecințe negative.
Finanțarea de stat a medicinei era extrem de limitată, ceea ce ducea la un deficit de medicamente necesare. De asemenea, în spitalele din capitală se înregistra o lipsă de medici calificați, deoarece majoritatea tinerilor specialiști care plecau să studieze în străinătate nu doreau să se mai întoarcă în România.
Majoritatea femeilor erau categoric împotriva intervențiilor instrumentale în procesul nașterii, în special a operației de cezariană. Medicii trebuiau să lupte nu doar cu infecțiile, ci și cu superstițiile.
Provocările și starea actuală a obstetricii
În secolul al XX-lea, domeniul obstetricii și ginecologiei din București a fost completat cu metode și standarde de siguranță moderne. Au început să apară clinici de maternitate specializate, unde se desfășurau cercetări medicale și practica studenților.
În timpul regimului comunist, s-a preluat controlul asupra sănătății femeilor. Nicolae Ceaușescu a interzis avorturile, ceea ce a creat o serie de noi probleme. Maternitățile erau supraaglomerate, iar intervențiile medicale ilegale au dus la creșterea mortalității în rândul femeilor.
În perioada 1970-1980, la București au fost introduse diagnosticul cu ultrasunete și monitorizarea bătăilor inimii fătului. Treptat, numărul cazurilor letale a scăzut.
În 1989 a început reforma asistenței perinatale. După căderea dictaturii, au început să apară clinici private, iar femeile au obținut libertatea de a alege în ceea ce privește propria sănătate și sistemul reproductiv. S-au dezvoltat intensiv domenii precum fertilizarea in vitro, neonatologia și nașterea cu partener.
În ciuda marilor progrese tehnologice, în secolul al XXI-lea rămân probleme precum rata ridicată a operațiilor de cezariană, supraaglomerarea maternităților de stat și lipsa moașelor în zonele rurale.
